Copil fara copilarie.

O viata a lor, care nu le-a suras niciodata. La 5 ani, deja ai griji pe cap, de ingrijit fratii mai mici, de spalat haine, si de facut mancare ca sa rezisti pe a doua zi, care va fi din nou una la fel de trista. 1 Iunie, pentru unii nu are nicio vasta semnificatie. Cum sa stai pe strazi?! Sa te maturizezi mult prea devreme?!
Nu vorbesc despre copiii si timpurile de azi, ci despre cei care au ramas fara parinti. Noi ne trezim ca am iesit din copilarie, fara sa o fi trait deplin. Dar ei, se trezesc ca nici nu au avut copilarie. Nu stiu ce inseamna sa ai o familie, atunci cand pana la o varsa, iti poarta cineva de grija, si te indreapta spre calea cea buna.
De la parinti am invatat, sa fiu in primul rand, OM! Prima idee pe care un copil trebuie sa o inteleaga este diferenta dintre bine si rau, trebuie crescut cu iubire si respect, caci ei vor face in viata ceea ce au vazut la parinti.
A nu avea un copil, e cea mai mare nefericire. Dar inainte de a-l face, gandeste-te ca va trebui sa ai grija de el! Numarul copiilor saraci sau fara parinti, creste de la o zi la alta, sute de familii destramate, si copii distrusi. Multi dintre ei se simt discriminati de colegi si profesori, din cauza ca sunt saraci, sau ca locuiesc in mediul rural.
Trist. Real!